luni, 8 martie 2010

De 8 Martie!!

Familie: Amaryllidacee Origine: Bazinul Mediteraneean Perioada de inflorire: martie, aprilie, mai Culoarea florilor: alb, galben, orange Expunere: la soare sau la semi-umbra Aciditatea solului: neutra Tipul solului: proaspat, obisnuit Umiditatea solului: normala Utilizare: in peluza, jardiniera sau floare singura Inaltime:10-60 cm dupa varietatea lor Tip de planta: floare Tip de vegetatie: bulb Tip de frunza: caduc Plantare, extragere: trebuie plantata toamna la o adancime egala de 3 ori inaltimea bulbului si baza sa trebuie sa fie plata. La fiecare 2-3 ani mai rariti bulbii! Metoda de inmultire: prin diviziunea bulbilor Taiere: taiati florie cand sint uscate Specii, varietati interesante: genul cuprinde 60 de specii Boli si insecte daunatoare: planta rezistenta Toxicitate: tijele, florile si bulbii sint toxici Narcisa are un miros placut, se afla sub o mare diversitate de marimi si culori. Adaugati ingrasamant in jurul bulbilor de narcisa
Rosa L. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, orginar din regiunile continentale si subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbusti erecti, deseori spinosi.
Iris lazica Denumire stiintifica: Iris lazica Denumire populara: Iris lazistan, iris lazica Familie: Iridaceae Inaltime: 15 cm Diametru: 25 cm Aspect: planta perena, cu rizom Expunere: partial umbra Sol: umed, neutru sau alkalin Temperaturi: rezista pana la -5C
Gerbera Denumire stiintifica: Gerbera jamesonii Familie : Asteraceae Origine: Africa de sud Perioada de inflorire : vara pana toamna Inaltime: 45 cm Diametru: 45 cm Distanta de plantare: aprox. 45 cm Sol : nisipos, usor drenabil (altfel pot aparea boli provocate de ciuperci) Expunere : loc deschis si insorit; este sensibila la inghet si are nevoie de protejare impotriva vantului puternic. Udare: regulata si din abundenta in perioada de crestere Fertilizare: ocazional, in perioada de crestere
Cala Denumire populara: cala Denumire stiintifica: Zantedeschia aethiopiea Familie: Araceae Expunere: plin soare - partial umbra Sol: bine drenat, umed Cala (Zantedeschia aethiopiea) este o floare mare, cu petale groase, cerate si capete solitare de 15-20 cm lungime. Sunt perfecte ca flori taiate. Avand in vedere ca infloresc pe tulpini ciudate, rotunde, poate parea ciudat ca fiecare tuber face 10, chiar si 30 de flori. Culorile sunt variate - alb, galben, roz, culoarea levanticai, rosu, portocaliu si verde. Ca floare taiata, cala rezista 7-10 zile.
Denumire populara: garoafa, garoafa de gradina Familie: Caryophyllaceae Inaltime: 45-60 cm Diametru: 38-45 cm Expunere : plin soare Sol : 6,6-7,5 (neutru), 7,6-7,8 (usor alkalin) Udare : medie - nu exagerati; la intervale regulate Perioada de inflorire: primavara tarziu - vara Foliaj: verde, verge-albastrui. Garoafele sunt un gen de plante care infloreste anual, de doua ori pe an sau in continuu. Garoafa are frunze ascutite, lanceolate, de culoare gri-verzui, asezate de-a lungul tulpinii; frunzele se intorc usor in afara. Florile pot fi parfumate, simple sau duble, de mai multe culori. Exista multi hibrizi de garoafa care nu au parfum, dar au o varietate mai mare de culori. Garoafele infloresc mai ales in perioadele cu temperaturi mai scazute ale anului, la inceputul iernii. Sunt plante perfecte pentru gradina, dar si ca flori taiate. Daca sunt ingrijite corespunzator, garoafa rezista in glastre chiar si o luna.
Brunfelsia Familie: Solanaceae Denumire populara: Ieri-azi-maine, Dimineata-seara-noaptea Origine: zonele impadurite din Brazilia Aspect: tufa Inaltime: 1,2-1,8 m Expunere: se dezvolta cel mai bine in plin soare, dar are nevoie si de umbra pentru a fi protejata de soarele puternic de amiaza; partial umbra Udare: regulata; nu lasati pamantul sa se usuce complet, dar nici nu exagerati Culoare florilor: schimbatoare; alb-albastru-violet Perioada de inflorire: continuu, daca are conditii propice.
Denumire populara: zambila Familie: Liliaceae Origine: zona mediteraneana si Africa de sud Tip de planta: bulb Expunere: plin soare Inaltime: 20-25 cm Sol: fertil, usor drenabil Dimensiunea florilor: 2,5 x 2,5 cm Culori: de obnicei alb, roz, piersic si albastru; se mai pot gasi insa si zambile purpurii, rosii, albastru inchis, galbene si portocalii. Culoarea foliajului: verde. Descriere Zambilele sunt flori foarte formale si parfumate. Bulbii masoara in mod obisnuit 14-15 cm, dar pot atinge si dimensiuni gigantice pentru zambile (19 cm). Ele infloresc in acelasi timp cu lalele de mijloc de sezon. Zambilele se planteaza in grupuri mici, iregulate. Sunt excelente ca flori taiate si pot fi cultivate cu usurinta in ghivece, ca flori de apartament. Bulbii sunt toxici si de aceea nu sunt pe gustul rozatoarelor.
Polinator: da, are nevoie Expunere: plin soare Tip: prun semi-pitic Perioada de inflorire: sfarsitul lui martie Caracteristici: fructe mari, delicioase Perioada de la plantare pana cand fructifica: 3-5 ani Inaltime la maturitate: 3,6 - 4 metri Perioada de recoltare: la sfarsitul lunii iulie Antrenare pe spalier: nu Sol: toate tipurile Descriere: Prunii din soiul Santa Rosa au fructe delicioase. Acestea sunt mari, frumoase, de culoare inchisa, rosiatica, cu pulpa asemanatoare. Prunele sunt tari si de buna calitate. Acest soi este unul din cei mai frecvent cultivati in Japonia. Nu are nevoie de alt pom pentru a se realiza polenizarea, si astfel poate fi plantat oriunde.
Denumire populara: planta vaza (la americani) Familie: Bromeliaceae Inaltime: pana la 60 cm Diametru: pana la 30 cm Expunere: partial umbra Sol: usor drenabil, acidic - pH 5.5 - 6.5; tolereaza sol acid, alcalin, lutos, nisipos Toleranta la seceta: ridicata Perioada de inflorire: vara, toamna si iarna Culoarea florilor: rosu, roz, violet Dimensiunea florilor: 8 x 8 cm Culoarea foliajului: verde-gri Dimensiunea foliajului: 60 x 60 cm Rata de dezvoltare: inceata Descriere Aechmea fasciata este o planta epifita (traieste pe alte plante, consumand din substantele nutritive ale acestora) din familia bromeliadelor, originara din Brazilia. Aechmea este considerata a fi printre cele mai frumoase bromeliade pentru decorarea interioarelor. Florile sale mari si viu colorate se ridica deasupra nivelului rozetei de frunze in forma de vaza, de unde si numele de planta vaza pe care i l-au dat americanii.
Denumire populara: Craciunita, cactusul craciunului Familie: Cactaceae Origine: sud-estul Braziliei Inaltime: 30 cm Diametru: 30 cm Expunere: partial umbra si plin soare Pamant: uscat, nisipos, usor drenabil Udare: acest tip de cactus necesita umezeala pe toata perioada anului. Descriere: In Brazilia, unde este habitatul sau natural, Schlumbergera sau Craciunita creste in padurile tropicale, in tufe mari. Este cultivata pentru frumusetea florilor sale tubulare de culori stralucitoare, care apar de obicei in preajma Craciunului.
Denumire populara: ciclama Familie: Primulaceae Aspect: frunzele de culoare verde-inchisa, cu forme argintii si florile delicate cresc din acelasi tuber subteran; culoarea florilor variaza intre alb si rosu Inaltime: 8-20 cm Diametru: 10-20 cm Expunere: partial umbra, umbra (la o fereastra orientata spre est sau vest) Tip de pamant: argilos/greu, alkalin, nisipos, usor drenabil Udare: frecventa; pamantul trebuie sa fie umed la atingere, dar NU saturat cu apa; in perioada de inflorire se fertilizeaza la 2 saptamani. Mediu: umed si racoros (10-15C ziua si 7-12C ziua) Perioada de inflorire: iarna tarziu pana primavara devreme
Lupin Familia: Fabaceae Tip: planta perena Inaltime: 1,3-1,5 m Diametru: 60 cm Perioada de inflorire: primavara tarziu pana vara devreme Aspect: frunze palmate, de culoare verde inchis; flori rosii, albe, albastre, roz, galbene sau purpurii, asemanatoare florii de mazare, cu racem lung. Expunere: plin soare sau umbra partiala Pamant: bogat in humus, usor acid, bine dranat; primavara se adauga compost sau alt ingrasamant. Udare: se trateaza cu ingrasamant organic in fiecare luna incepand cu primavara si pana la inceputul verii. Descriere: lupinLupinul este o specie de planta perena care traieste putin, deci este bine sa cultivati semintele pentru anul urmator, ca sa inlocuiti plantele batrane care mor. Florile sunt foarte frumoase. Daca rupeti varful florilor inainte ca acestea sa faca seminte, planta va trai mai mult. Dupa terminarea perioadei de inflorire taiati planta pana la nivelul ramurilor nou aparute la baza; este posibil sa mai infloreasca o data, vara tarziu.
Denumire populara: tillandsia, pana roz Familie: Bromeliaceae Origine: Ecuador Inaltime: 30 - 35 cm Diametru: pana la 36 cm Sol: grunjos, usor drenabil, acid; pH 5.5 - 6.5, umiditate medie Perioada de inflorire: primavara, toamna, iarna Culoarea florilor: roz, violet, albastru Dimensiunea florilor: maxim 30 x 30 cm Culoarea foliajului: verde-inchis Dimensiunea foliajului: 45 x 45 cm
Amaryllis sau crinul rosu Amaryllis este un gen de plante monotipic, cunoscut si sub denumirea de crinul de iarna sau crinul rosu . Singura specie, Amaryllis belladonna este originara din Africa de Sud, mai exact din regiunea pietroasa din sud-vest, in apropiere de orasul Cape. Deseori este confundata ci Hippeastrum (Steaua Cavalerului), o floare cu bulbi foarte cautata in perioada iernii, datorita abilitatii sale de a inflori in interior.
Ranunculus sau Piciorul cocosului. Ranunculus - una dintre cele mai atragatoare plante decorative Mai putin cunoscuta la noi, Ranunculus este o planta perena de talie mijlocie (20-60 cm in functie de soi), des raspandita in zonele umede din pajistile montane, in locurile mlastinoase si pe malurile apelor. Denumirea populara a plantei - Piciorul cocosului - este reprezentativa pentru aspectul ei: radacina ramificata si ingrosata, numita grifa, seamana cu o gheara de cocos.
Hortensia. Planta de gradina, ornamentala pe toata perioada verii, decorativa prin florile sale mari si colorate, hortensia este mare iubitoare de apa, asa cum reiese si din denumirea sa stiintifica: Hydrangea (gr. Hydros - apa). Dat fiind ca perioada de inflorire este foarte mare - de la inceputul verii si pana toamna tarziu - caracteristica rar intalnita la alte plante, hortensia este una dintre preferatele iubitorilor de flori.
Papadia este foarte mult consumata in Japonia, Italia, Franta, India, SUA, etc., fiind cultivata ca orice planta de gradina. Inca din antichitate, frunzele tinere de papadie au fost consumate sub forma de salata mult apreciata pentru gustul deosebit, usor amarui. Ca valoare nutritiva, ea se situeaza cu mult inaintea laptucii, a spanacului, a rosiilor, etc. - avand 45 calorii la 100 g produs - fiind destul de bogata in protide (2,8%) si glucide (7,5%). Frunzele verzi mai contin vitaminele A, B2, G si D, precum si numeroase elemente minerale, fiind indicate in curele timpului de primavara. Din frunzele tinere se obtine o excelenta salata; se spala bine cu apa rece, se sareaza, li se adauga otet si ulei, putand fi consumate ca atare sau ca un adaos la slaninuta taiata bucatele foarte mici in prealabil rumenite. Salata poate fi data la cuptor incins timp de 2-3 minute.
Lacrimioara. Denumirea plantei: Lacramioara (Convallaria majalis) Fam. Liliaceae Denumiri populare: cercelus, clopotele, clopotei, coada-cocosului, curpina de padure, dumbravioara, floarea turcului, flori domnesti, geogite, iarba lui Sfintu Gheorghe, iarba margaritarului, lacramita, lilion bun, margarit, margaritare, margea, paharute, suflete, umbravioara. Ecologie si raspindire: Lacramioara o intilnim prin padurile de foioase, mai ales stejarete, tufisuri, lunci, in regiunile de cimpie si dealuri, prefera solurile fertile cu umiditate ridicata. Perioada de vegetatie: Este o planta erbacee, perena. Infloreste incepind din luna aprilie si pina in iunie. Perioada de recoltare: Se recolteaza frunzele in perioada infloririi, dar mai ales in lunile aprilie-mai, pina la coacerea frctelor.Cel mai mare continut in principii active avindu-l inainte de deschiderea florilor.Este indicat ca frunzele sa se recolteze pe cit posibil fara petiol pe timp uscat si se usuca in strat subtire, prevenindu-le de ingalbenire. Bolile in care se utilizeaza: afectiuni cardiace, migrene de natura nervoasa, nevralgii, dureri de cap, ameteli. Retete: Infuzie din 6-10 g la 180 ml apa. Se ia cite o lingura de infuzie, de 3-4 ori pe zi; se foloseste numai cu avizul medicului. Utilizari populare: Contra durerilor de piept, sub forma de ceai realizat din tulpinile florifere in spalarea copiilor slabi, avind convingerea ca-i intareste. Ceaiul de flori se foloseste ca leucoree.
Gloxinia, sau Sinningia speciosa este o planta erbacee perena, membra a familiei Gesneriaceae, de origine braziliana. Face parte din aceeasi familie cu violetele africane. Datorita frumusetii florilor ei este o planta raspandita mai ales in locuinte, dar si in cadrul birourilor. Nu necesita ingrijiri speciale, ceea ce este un alt avantaj al cresterii acestei plante. Gloxinia este una dintre cele mai spectaculoase plante ornamentale care infloresc primavara si vara. Cu o ingrijire potrivita florile se pot obtine insa pe intreg parcursul anului. Frumusetea lor vine din elasticitatea liniilor, din delicatetea petiolului lung si din bogatia de culori ale acestor flori. Ele au forma de clopotel alungit, ca o palnie, dantelata pe margine, si poate atinge un diametru de 7 cm
Vinca. Familia: Apocinaceae Aspect: Covor vegetal, tufa Perioada de inflorire: Primavara-vara Expunere: Plin soare, penumbra Udare: Medie Acest gen cuprinde specii perene, vesnic verzi si rustice. Coloritul florilor variaza de la albastru-lila la alb si la roz. Acestea sunt decorative, iar frunzele lanceolate. Cultivare: usoara. Vinca rosea se planteaza in ghiveci in ianuarie-martie si necesita udari abundente, temperaturi de pana la 29 °C si administrarea unui ingrasamant lichid in perioada de vegatatie. Speciile rustice, in schimb, se cultiva direct in gradina si nu au nevoie de conditii speciale de ingrijire. Reproducere: Se realizeaza prin butasi. Acestia se planteaza intr-un compost alcatuit din humus si nisip grosier si se pastreaza la umiditate si o temperatura de aproximativ 24 °C. Pericole: Singurii paraziti care pot aparea sunt paianjenul rosu si cosenilele fainoase, care se combat prin insecticide specifice. Specii si soiuri: Vinca rosea, Vinca major, Vinca minor
Silene Familia: Cariophylaceaesilene Aspect: Erbacee, tufa Perioada de inflorire: Primavara - vara Expunere: Soare, penumbra Udare: Medie Acest gen cuprinde 500 de specii erbacee, anuale, bianuale si perene. Culoarea florilor variaza de la roz, la alb si la albastru. Cultivare: Pot fi plantate fie direct in gradina, cat si in ghiveci. Reproducere: Se inmultesc prin seminte, direct in gradina toamna sau primavara sau prin butasi. Specii si soiuri: Silene acaulis, Silene armenia, Silene coeli-rosa, Silene maritima, Silene pendula, Silene schafta.
Bujor Familia - Ranunculaceae Origine Europa, Asia, America. Specii. Trebuie sa se faca distinctie intre speciile arbustive pentru decorarea gradiniloe si cele erbacee care decoreaza gradinile si arata foarte frumos si ca flori taiate. Specia Paeonia officinalis este originara din Europa si are inaltimea de 70-80 cm. Este o tufa bogata alcatuita din frunze mari si tulpini florale cu cate o singura floare. Radacinile sunt mari si carnoase. Infloreste in aprilie, mai. Din aceasta specie cel mai cultivat soi este Rubra Plena cu tije florale scurte, flexibile si florile sunt rosu inchis, iar inflorirea este precoce.
Familia: OxalidaceaeOxalis Aspect: Erbacee Perioada de inflorire: Mai-iulie Expunere: Plin soare Udare: Medie In acest gen sunt cuprinse 500 de specii de plante bulboase sau rizomatoase, anuale sau perene. Culorile florilor variaza de la alb, la roz si la purpuriu inchis. Cultivare: usoara. Unele specii se planteaza in septembrie, dar cele mai multe sunt plantate la inceputul primaverii intr-un compost format din pamant de flori si nisip si plasate intr-un loc insorit, adaugandu-se in apa de udat un ingrasamant la fiecare 10 zile. Odata cu venirea toamnei se raresc udarile si se vor proteja de frig. Reproducere: Se realizeaza prin plantarea bulbilor intr-un compost normal. Pericole: Paduchele verde care ataca aceasta planta poate fi combatutut prin insecticide pe baza de piretru. Trebuie acordata o mare atentie udarii, pentru ca - daca planta nu primeste suficienta apa - frunzele se ofilesc si florile cad. Specii si soiuri: Oxalis adenophylla, Oxalis deppei, Oxalis eneaphylla, Oxalis pes-caprae.
Familia: ScrophulariaceaeHebe Aspect: Arbust Perioada de inflorire: Iunie-iulie Expunere: Plin soare Udare: Medie Acesti arbusti eleganti sunt compusi din mai mult de 100 de specii. Inaltimea lor poate varia de la 30 cm la 3 m. Se impart in 2 grupe principale: speciile cu frunze lungi, subtiri, ovale sau lanceolate, sau cele cu frunze mici, in forma de solzi si suprapuse. Cultivare: dificultate medie. Speciile Hebe se planteaza primavara intr-un compost fertilizat. Se folosesc vase de 15-20 cm in diametru. Se uda regulat si, din martie pana la ofilirea florii, se adauga putin ingrasamant , la fiecare trei saptamani. Reproducere: Perioada optima de obtinere a butasilor este iulie-august. Acestia se planteaza in vase acoperite de o folie de plastic, la o temperatura de 10-13 °C, intr-un loc cu putina umbra. In fiecare zi se descopera vasele pentru circa o ora. Pericole: In absenta unei insuficiente umiditati frunzele se rasucesc si cad. Umbra in exces reduce rezistenta florilor. Acestea pot fi infestate cu paduchi verzi si cu tipside, care se combat cu insecticide pe baza de piretru si, respectiv, malathion. Specii si soiuri: Hebe armstrongii, Hebe pingiufolia, Hebe salicifolia, Hebe specoisa.
Anemona este o planta de o frumusete aparte; face parte din familia Ranculacee si este originara din regiunile montane din jurul Marii Meditenane.
Familia: Liliacee Aspect: erbaceu Perioada de maxima inflorire: vara tarziu Expunere: in plin soare Crinul african are frunze robuste, cazatoare de forma unor panglici, aproape mereu verzi. Are flori din luna iulie pana in luna septembrie si au forma de clopotei.
Cele mai raspandite specii intalnite in tara noastra sunt Aphelandra squarosa si Aphelandra aurantiaca. aph Aphelandra squarosa este o planta cu tije verticale unice, care poarta frunze mari, lanceolate, de 20-25 de cm lungime si 10-12 cm latime, dispuse opus doua cate doua, si formand etaje succesive. Frunzele sunt de culoare verde-intens stralucitor, panasate cu alb-ivoriu numai pe nervuri. Aphelandra aurantiaca prezinta flori de culoare portocalie. Plantele de aphelandra vegeteaza si infloresc toamna si iarna. Durata florilor pe planta variaza de la trei la patru saptamani. In timpul iernii este necesara expunerea in locuri insorite, aproape de geam, la o temperatura moderata si o umiditate atmosferica ridicata. In timpul verii, plantele se uda abundent, adaugand ingrasaminte solubile cel putin o data pa luna. De asemenea se recomanda pulverizarea cu apa a frunzelor. Plantele isi mentin aspectul decorativ pe toata durata anului. Inmultirea se face primavara, prin butasi de varfuri
Atat Amaryllis belladona si hibrizii de Amaryllis vittata sunt plante buloase, care produc flori mari, asemanatoare cu cele de crin, dispuse in inflorescenta de tip umbela, pe o tulpina glabra si fistuloasa. Bulbul mare emite in fiecare an una-doua tulpini florifere, in varful carora se formeaza doua pana la patru flori. Coloritul principal al florilor este rosu-inchis si roz, dar exista si hibrizi ale caror flori au culoare alba sau alba cu bordura rosie.
Craitele sunt plante mai putin pretentioase, comportandu-se bine atat pe terenurile drenate, permeabile si insorite, cat si pe cele mai sarace. Suporta perioade scurte de seceta. Se inmultesc prin seminte, pe care trebuie sa le samanati in sere, in luna martie, pentru ca la sfarsitul lui aprilie sa poata fi semanate direct pe locul definitiv. Pentru a obtine seminte, inflorescentele se recolteaza atunci cand sunt uscate, se sfarma si se scutura.
Denumire obisnuita: begonie cerata Familie: Begoniaceae Origine: Brazilia Expunere: plin soare, partial umbra Descriere Begonia semperflorens este o planta foarte populara care se gaseste intr-o mare varietate de culori ale florilor si frunzelor. Mai exact, exista peste 1300 de specii de begonie si inca alte cateva sute de hibrizi, pe care horticultorii le incadreaza in categorii in functie de gradul de dezvoltare si caracteristicile radacinilor. Begonia semperflorens (begonia cerata) este cea mai reprezentativa pentru grupul semperflorens.

2 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere